marți, 7 iulie 2009

ADEVAR

Nimic pe Terra nu e vesnic.
Nici chiar timpul.
Nici chiar nimicul.
Tot ceea ce traim si simtim
e imaginatia noastra
(sau poate a lui Dumnezeu).
Dragostea e oaza care
linisteste zbuciumul OMULUI.
Dreptul e granita spiritului si a faptei.
Moartea e hazardul care te
reincarneaza in pantecul altei mame.
Numele e constiinta ca existi,
in visul visat de Dumnezeu.
Cuvantul e sansa creierului
de a delimita spatiul si timpul.
Zambetul e ceea ce pentru OM
se cheama fericire.
Lacrima e zvacnirea dureroasa a
sufletului.
Omul e intrebarea Dumnezeului Unic si Sfant,
dar...
Nici chiar nimicul.
Nici chiar timpul.
Nimic pe Terra nu e vesnic.

(18 octombrie 1991- aveam 16 ani)

Niciun comentariu: