marți, 31 decembrie 2013

Scrisoare pentru Dumnezeu



Draga Doamne, Dumnezeule Doamne,

As vrea sa te rog
Sa ma ajuti 
 
Sa te cunosc,
                   Asa cum ma cunosti tu.
Sa te inteleg
                   Asa cum ma intelegi tu.
Sa cred in tine
                    Asa cum crezi tu in mine.
 
Sa te iubesc asa cum ma iubesti tu.
Sa te iubesc cum ma iubesti tu.
Sa te iubesc cum ma iubesti tu.

Doamne Dumnezeule,
mi-e dor de tine,
ca si cum te-as cunoaste,
ca si cum te-as intelege,
caci cred in tine si te iubesc. 
 
Mi-e dor de tine, Doamne!
 
P.S. Amin!





luni, 18 noiembrie 2013

Cum ?!?! Chiar nimic? Hmm, da! Chiar nimic

De ce sa scriu prostii aka banalitati aka futilitati de bon-ton aka vanitati, cand pot sa tac inteligent aka intelept aka misterios ?
:) :) :)

marți, 27 august 2013

Filosof la sapte ani :)

 Fi-miu e un destept. Dar asta o stim deja cu totii (nu-i asa?)  Printre multe chestii desptepte si enervante, ieri, de ziua lui, fi-miu a la(n)sat posteritatii o replica geniala (noroc ca a fost maica-sa prin preajma, ca s-o poata consemna). Fericit si bine-dispus, baiatul meu de sapte ani mi s-a destainuit zambind:
- Totul e bine ("cand se termina cu bine", va veti grabi sa completati, stiu, dar nu asta a spus fi-miu)...
Fiti atenti, o iau de la inceput:
 - Totul e bine, cand toata lumea e de acord cu tine.
Tare sau nu? Si, ca sa terminam tot intr-o nota elevata, o sa va destainui descoperirea lui fi-miu, pe care a tinut sa mi-o destainuie tot ieri;
- Viata e frumoasa, mami!

sâmbătă, 2 martie 2013

Argo ergo Oscar

Am vrut sa scriu titlul asta inca de cand am auzit de numele filmului "Argo". Dupa ce a castigat Oscarul, am tot asteptat sa vad daca-l foloseste cineva, pe undeva. Pana acum nu am auzit de jocul asta de cuvinte. Mie mi se pare ca "ergo-ul" lui Pascal (Blaise, nu Bruckner), tipa dupa "Argo"-ul ce tocmai a castigat Oscarul.

"Cogito ergo sum"

"Argo ergo Oscar"

Nu stiu cum va suna voua, dar mie-mi suna bine. Am tinut sa scriu titlul asta, ca ar fi fost pacat sa nu fie notat pe undeva. In cazul asta de mine, desi m-as fi bucurat la fel de mult sa-l fi citit la oricine altcineva.

sâmbătă, 2 februarie 2013

"Te iubesc, mami!" (by fi-miu)


Fi-miu (sigur pe el, cu gesturi mari, pentru a-si sustine declaratia):

- Mami, te iubesc! Esti cea mai buna mama, din tot universul!

Eu (emotionata):

- Ooo, multumesc, iubitul mamei! Si eu te iubesc! Da' tu de ce ma iubesti asa de mult?

Fi-miu (raspunde sec, ca sa preintampine un posibil dialog, plictisitor in opinia lui, despre cine suntem si ce cautam pe acest pamant):

- De aia!

(fi-miu, sase ani si -aproape- jumate)

"Te iubesc, mami!" (by fi-mea)

                                    
                                     Mama
Mama mea este o floare
De pe campul nesfarsit
Poate fi garoafa, crin,
Sau chiar un trandafir.


Vesela mereu,
M-ajuta cand mi-e greu
Si de asta eu
O voi iubi mereu.

Chiar de ne-am certa
Si ne-am supara
Tu vei fi mereu
Mamica mea.

(fi-mea, zece ani fara doua saptamani)

Filosofii de clasa a IV-a

                                 Perfect
Nimeni nu-i perfect
Noi stim asta.
Sa nu spui: eu sunt perfect,
Pentru ca nu e asa.

Toti mai si gresim
Si nu e o rusine
E mai bine sa recunosti
Si totul va fi bine.

(poezie scrisa de fi-mea, la zece ani, fara doua saptamani)

marți, 15 ianuarie 2013

Despre Ion Creanga si prietenul lui

Dupa ce a venit de la scoala (clasa I), fi-miu m-a intrebat daca stiu ce zi e azi. Vazandu-mi privirea nedumerita, a continuat sa-mi dea explicatii:
- E ziua prietenului lui Ion Creanga! mi-a turuit fi-miu fara sa respire.
 "What????" mi-am zis in gand (si da, mai folosesc termenul asta in monologurile mele interioare. E un termen cool, cel putin asa mi se pare mie, asa ca-l folosesc atunci cand e vorba de o chestie complicata, dar in acelasi timp, banala sau tampitica sau fara sens. Adica, ceva de genul, imi da oala in foc, pentru ca eu trebuie sa termin ceva in secunda aia si, desi ii transmit in gand "Sa nu dai in foc, mai asteapta doua secunde", ea incepe sa bolboroseasca si apa da pe din afara, sau cineva spune brusc o fraza care n-are legatura cu nimic din ce se vorbea in momentul respectiv, sau spune ceva fara sens, la prima vedere, cam asa ca fi-miu in secunda in care mi-a spus de prietenul lui Creanga.)
 Respir. "Ziua de nastere, am inteles, prietenul lui Ion Creanga, aaaa, e vorba de Mihai Eminescu." Monologul interior a durat cam mult, imi dau seama, fi-miu e putin nedumerit, ca nu pricepe de ce nu-i ies la inaintare, ca de obicei, cu intrebari sau raspunsuri.
 - Aaaaa, spun, eu intr-un tarziu...
 - Si stii cum s-au cunoscut?
("Sigur, imi raspund iarasi in gand, s-au intalnit la o bauta si Ion i-a povestit lui Mihai Povestea povestilor, asta s-a rupt in doua de ras, ca era satul de metafizica sufletului si de "toate-s vechi si noua toate" si uite asa s-au imprietenit.") Imi dau seama ca n-are nici un rost sa-i spun copilului asa ceva si-l intreb pe el cum s-au imprietenit cei doi. 
- Pai, ne-a zis doamna invatatoare. Prietenul lui Creanga s-a dus sa verifice scolile... 
- Adica era inspector scolar, il ajut eu cu bunavointa.
 - ...da, asa. Si cand a ajuns la scoala lui Creanga, ca el era profesor,... 
 - Adica invatator 
-...in fine, nu conteaza, se enerveaza fi-miu. 
- Hai zi, ca nu te mai intrerup. 
- Si i-a placut de el. 
- Adica cum preda la ore. 
- Da, aproba fi-miu. Si s-au facut prieteni. 
- Si cine a fost Ion Creanga?, intreb fara sa ma pot abtine. 
- Un profesor, raspunde sigur pe el fi-miu. 
- Si ce a mai fost el? 
- A scris povesti,mami, maraie fi-miu, enervat ca-l fac sa se simta ca la scoala.
 Imi stapanesc imboldul de a-l intreba ce povesti a scris Creanga, ca sigur iesea cu scandal. 
- Si pana la urma, pe sarbatorit cum il cheama? insist eu, ca sa fiu sigura ca macar a ramas in cap cu ideile de baza. 
- Pe cine? Pe prietenul lui Creanga? 
- Pai, da, nu ziua lui era azi?
 Moment de gandire. 
- Ioan Eminescu, mami. 
- Adica Mihai Eminescu.
- Mda, Mihai. 
- Si ce a fost Mihai Eminescu? 
- Controla in scoli, mami. 
Fi-miu e un tip logic, stiu. 
- Si, in afara de asta? 
Moment de gandire. 
- A facut poezii, mami.
 "Bine si asa, mi-am zis in gand. A facut poezii,... Stai sa vezi ce comentarii o sa faci tu dupa poeziile lui.." Deci, ca sa nu uit, ca de aici plecasem sau , ma rog, aici as fi vrut sa ajung:  
"La Multi Ani, prietenul lui Ion Creanga!"

A te smeri sau a te mindruta? Aceasta-i intrebarea zilei

  Astazi o sa va prezint demonstratia faptului ca d-l Mindruta e un parerolog chiaun cu capul. Habar n-are de nimic, iar confuzia permanenta...