vineri, 18 martie 2016

Inainte de toate... acceptarea


Sa zicem ca ti se amesteca atatea idei prin cap, incat nu poti sa te opresti la nici una. Miscarea browniana (de care ai invatat la scoala) se concretizeaza acum in interiorul capului tau, iar particulele agitate perpetuu sunt gandurile tale. Imposibil sa intelegi ceva. Incerci, dar linistea nu vrea sa te ajute. Ai vrea sa preiei controlul asupra gandurilor tale, dar realizezi ca, cu cat incerci mai mult, cu atat bazaitul devine mai insistent. Si-atunci renunti. Te hotarasti sa astepti, sa fii intelept si sa lasi ca totul sa decurga natural.
E bine sa-ti accepti agitatia, e tot parte din tine. Nu poti fi mereu zen. Acceptarea a ceea ce suntem e dificila si devine posibila, doar dupa foarte multa practica. Nu e ceva ce inveti din carti. Caci in carti ti se spune :"Accepta-te asa cum esti". Usor de zis, mai greu de facut. Caci atunci cand esti (in public, in general) politicoasa, isteata, joviala, parfumata, plina de ziceri cu talc, e o placere sa te accepti. Dar atunci cand esti intoarsa, nepieptanata, sleampata, plina de nervi, uracioasa, cand tipi din orice si ai toane, ce sa accepti? Cum sa accepti partea asta din tine, atat de diferita de ceea ce crezi tu ca esti sau ai vrea sa fii?
Se mai spune ca esti ceea ce gandesti. Si tu vrei sa fii frumos si bun, dar cum sa se intample asta cand ti se perinda tot felul de ganduri prin cap? Cand o sa incepem sa ne acceptam si frumoasa si bestia din noi, o sa simtim ca suntem pe drumul cel bun. Caci echilibrul spre care toti tindem, e ca un balasoar pe care se dau huta-huta aceasta frumoasa si aceasta bestie, parti a ceea ce suntem. Sa ne acceptam cu adevarat. Si sa-i acceptam si pe cei din jur cu adevarat. Caci nimeni nu e doar frumos sau doar destept. Toti avem momente de prostie pura sau de rautate sau de gelozie. Si atunci cand accepti pe cel de langa tine, si pe tine, asa cum este, asa cum esti, n-o sa mai judeci. Nu asa de repede si nu asa de usor.
Acceptarea e grea, dar necesara. Sa acceptam si sa ne acceptam. Cate-un pic-pic-pic la inceput si, dupa aia, cat mai mult. Si mai mult si mai mult :)

Niciun comentariu: