Nu tot ce-i poleit cu aur, e de aur

Prea de multe ori am tot vazut si auzit oameni picati in limba de admiratie fata de anumite vedete. De la noi, dar mai ales de la Hollywood, pentru ca, nu-i asa?, acolo umbla cainii cu colacii in coada. Multa lume crede ca acesti oameni respira cumva altfel, traiesc altfel decat noi, muritorii de rand, doar pentru ca apar in niste filme, canta pe scene sau apar pe copertele revistelor lucioase. Multe dintre aceste vedete, insa, sunt absolut comune, ca mine, ca tine si ca el/ea. Uneori au si ele zile mai proaste; poate ca nu le sta parul de nici o culoare, poate au uitat sa se machieze inainte de a iesi pe usa casei lor, poate ca au bataturi la picioare, poate ca nu s-au epilat pe sub brat sau pe picioare, poate ca au cosuri sau matreata, poate ca papparazii le-au prins in momente nefavorabile. Oricum ar fi, vedetele sunt si ele oameni. Po fi iubite sau nu, comentate sau nu, apreciate sau nu de cei din jur. Cu asta sunt de acord. Ce nu accept, insa, este idolatria dusa la extrem. Nu accept sa-mi fie impusa ca model o persoana care nu e mai mult decat o imagine glossy (uneori nici asta). Prefer sa-mi pastrez admiratia pentru cei ce consider eu ca merita acest lucru.