Asa cum sta sperietoarea in mijlocul lanului de porumb (grau, secara :), pentru a speria pasarile cu gand de prada, asa trebuie sa avem si noi, oamenii, o sperietoare in mijlocul gandurilor noastre, pentru a speria gandurile cele rele, viclene, aducatoare de ura. Dar cum sa facem asta? Cum sa ne stapanim miile de ganduri, care se impleticesc intre ele, se completeaza sau se dezbina, se judeca, se intuneca sau se umfla de mandrie? Cum sa ne stapanim aceste ganduri care ne duc spre pierzanie si noi nici macar nu stim?
Sa-l lasam pe Dumnezeu sa patrunda pana in abisurile gandurilor si ale sufletului nostru. De fiecare data cand simtim ca ne incolteste un gand urat in minte, cand simtim ca ne intristam fara motiv, cand simtim ca lumea se prabuseste peste noi, sa spunem simplu, in gand: "Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatoasa."
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
A te smeri sau a te mindruta? Aceasta-i intrebarea zilei
Astazi o sa va prezint demonstratia faptului ca d-l Mindruta e un parerolog chiaun cu capul. Habar n-are de nimic, iar confuzia permanenta...
-
Embed from Getty Images Imi tot bazaia prin minte versul asta. Eram convinsa ca e al lui Eminescu. Pare de Eminescu. Din curiozitat...
-
Tema la romana, a fi-mii. Tema de clasa a treia. Sunt atat de mandra de compunerea ei, ca as fi in stare sa-mi dau doctoratul pe textuletul ...
-
Embed from Getty Images "Totul renaste, pomul rodeste, floarea infloreste si lumea se trezeste. Soarele lumineaza si...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu